Anamaria Vasile

De ce nu vine IARNA? Explicațiile unui meteorolog: „Este o anomalie”

Temperaturile ridicate sunt cauzate de un ciclon extins care vine din vestul Europei, spune un meteorolog.

Temperaturile ridicate din aceste zile, cu 19 grade Celsius, atinse la Lugoj, judeţul Timiş, i-au luat prin surprindere chiar şi pe meteorologi, care admit că vremea din aceste zile reprezintă „o anomalie”, notează adevarul.ro

Astfel de situaţii au mai existat, în 2001, când pe 7 ianuarie s-au înregistrat 22 de grade Celsius la Oraviţa. Specialiştii susţin că de vină pentru vremea primăvăratică din aceste zile este un ciclon extins, care vine din vestul Europei şi care a împins o masă de aer cald spre România.

„Mai degrabă ar trebui să avem anticiclon din Rusia, este o anomalie, dar nu e ceva nemaiîntâlnit, ci neobişnuit”, a declarat meteorologul de serviciu pentru „Adevărul”. Potrivit specialistului, iarna nu va veni prea curând.

Iarna întârzie să își facă apariția, iar ninsorile puternice și furtunile anunțate pentru mijlocul lunii ianuarie vor veni în cursul lunii februarie.

PROGNOZA METEO: Ultima perioadă din decembrie, cât și prima parte a lunii ianuarie au fost caracterizate de o vreme de… primăvară. Temperaturi chiar și de 15 grade Celsius la malul mării și de până la 13-14 grade Celsius în București.

Cu toate acestea, meteorologii anunță că iarna își va intra în drepturi, însă abia în cursul lunii februarie.

ADVERTISING

inRead invented by Teads
„Prima decadă a acestei luni aduce un regim de temperaturi plăcut, ore cu soare, dar să fim atenţi dimineaţa şi noaptea la ceaţă pentru că aduce vizibilitate scăzută. Sunt avertizări de ceaţă, vizibilitate sub 200 de metri. Să fim atenţi în trafic dimineaţa”, a declarat Elena Mateescu, director ANM.

Cum va fi vremea în ianuarie, februarie și martie
Luna ianuarie se va menţine caldă pentru jumătatea sudică a ţării. Cu toate acestea, potrivit meteorologilor, nu putem exclude episoadele de vreme severă, fiind posibile perioade foarte călduroase care să alterneze cu răciri bruşte.

„A doua lună din iarnă, ianuarie, va fi vreme mai caldă decât în mod obişnuit: Dobrogea, Oltenia, Muntenia şi vestul Banatului. În restul ţării, temperaturile vor fi apropiate de norme. Vorbim de o temperatură medie de -2,1 grade. Nu înseamnă că nu putem vorbi de excluderea vremii severe. Anul 2018 cum spune Centrul European poate fi un an al extremelor meteorologice, alternante de perioade foarte călduroase cu valori ridicate pentru data din calendar, apoi răciri bruşte. Aici am discutat de diferenţe termice mai mari de 15 grade de la o zi la alta”, a explicat meteorologul Elena Mateescu, scrie Observator.tv.

Luna februarie este caracterizată ca fiind „una autentică de iarnă”.

„Sunt schimbări, normale din punct de vedere termic. Păstrează tendinţa în precipitaţii. Cantităţi peste norme şi cantităţi apropiate de norme în Dobrogea, Moldova. Luna februarie este una autentică de iarnă. Alternanţa va fi un element caracteristic pentru că au fost diferenţe mari, sunt diferenţe care ne indică faptul că extremele meteo în contextul încălzirii s-au accentuat şi din ce în ce mai tare. Vorbim de aceste diferenţe din punct de vedere al valorilor extreme de temperatură”, a precizat directorul ANM.

În ceea ce priveşte luna martie, aceasta va fi săracă în precipitaţii.

„Martie, o lună săracă în precipitaţii, dar media e uşor mai ridicată decât februarie, pentru că vorbim de cantităţi de peste 34 litri pe metrul pătrat, comparativ cu februarie”, spune meteorologul.

Pentru luna ianuarie, meteorologii estimează temperaturi medii ale aerului ce vor fi apropiate de normal, exceptând centrul, nordul şi nord-estul ţării, unde vor fi, local, sub media climatologică. În condiţiile în care media multianuală a lunii este de -2,1 grade Celsius, cele mai scăzute temperaturi medii se vor înregistra în zona Moldovei şi Transilvaniei (între -7 şi -1 grade Celsius), iar valori termice medii mai ridicate se vor consemna în Muntenia (între -2 şi 0 grade Celsius) şi Dobrogea (-1 şi 2 grade Celsius).

Cantităţile totale de precipitaţii vor fi în luna ianuarie, în general, excedentare în cea mai mare parte a teritoriului, norma climatologică fiind de 33,6 l/mp. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii se vor consemna în Maramureş (până la 74 l/mp), Oltenia (până la 57 l/mp) şi Banat-Crişana (până la 54 l/mp). La polul opus se află Dobrogea şi Moldova, cu cantităţi de precipitaţii cuprinse între 14 şi 31 l/mp.

Potrivit ANM, în ultima lună de iarnă calendaristică, temperaturile medii vor avea valori apropiate de normalul climatologic în cea mai mare parte a ţării, media lunară fiind stabilită la -1 grad Celsius. Pe regiuni, temperaturile medii vor fi cuprinse între -5 şi zero grade Celsius, în Moldova şi Transilvania, între -2 şi 2 grade Celsius în Oltenia, şi între zero şi două grade Celsius, în Banat şi Dobrogea.

În februarie, cantităţile totale de precipitaţii vor fi apropiate de normalul climatologic în regiunile sudice şi estice, dar în restul ţării vor fi în general excedentare.

Măsurătorile de specialitate au stabilit o normă medie lunară a precipitaţiilor, pentru februarie, de 31,6 l/mp, conform ANM. În zona Maramureşului, cantităţile medii de precipitaţii ar putea ajunge la 57 l/mp, în Oltenia la 55 l/mp, în Banat şi Crişana (până la 50 l/mp), iar în Dobrogea şi Moldova, 26, respectiv 28 l/mp.

Estimările sezoniere sunt realizate de Centrul European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia, şi au un grad de realizare de aproximativ 60%.

La sfârşitul lunii octombrie, directorul general adjunct al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Florinela Georgescu, anunţa că în prima lună de iarnă, vor apărea în mod normal episoade cu ger pe zone mai extinse şi temperaturi de minus 20 de grade Celsius, iar pentru luna ianuarie „semnalul dat de centrul european şi de alte centre climatologice din lume este că temperaturile ar putea fi sub media climatologică pe partea de nord şi de centru a teritoriului, apropiate de normă în rest, iar precipitaţiile să fie mai multe în partea de centru şi de vest a ţării”.

„Acest semnal poate fi îngrijorător, ştiut faptul că luna ianuarie este statistic cea mai rece lună din calendar, în care în nopţile cele mai reci putem avea temperaturi sub minus 30 de grade şi acest semnal al unor temperaturi mai scăzute decât norma este un semnal al unor episoade de ger”, a arătat Florinela Georgescu, la o videoconferinţă cu prefecţii, la sediul MAI, în 20 octombrie.

Ea a mai precizat că centrele climatologice din lume vorbesc despre posibilitatea ca fenomenele cele mai severe să fie în a doua parte a iernii.

„Deci trebuie să fim foarte atenţi ce urmează dincolo de jumătatea lunii ianuarie şi mai ales în luna februarie, ştiut fiind că în ultimii ani episoadele cu ger mai sever au fost în această perioadă a iernii”, a spus Florinela Georgescu.

Potrivit meteorologilor, evenimentul cel mai sever al iernii 2016/2017 l-a reprezentat viscolul din intervalul 5-7 ianuarie 2017, acesta impunând emiterea unui număr de patru coduri roşii în ziua de 6 ianuarie 2017.

Media climatologică pentru iarna 2016/2017 a fost de -2,5 grade C, faţă de valoarea din iarna precedentă de 1,3 grade C şi de faţă de o medie de -1,3 grade C în perioada 1981-2010. În 2016, au fost emise 101 avertizări generale, în creştere de la 96 în 2015.

De asemenea, în iarna 2016-2017 au fost emise 24 de avertizări nowcasting Cod portocaliu, faţă de 9 în iarna 2015-2016. www.agerpres.ro

Comentează